duminică, 13 martie 2011

Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie...

”Orgoliul poate conduce la autodistrugere”

Nu știu dacă e bine să mă bucur pentru cei ce încă se mai sunt mândri de faptul că sunt români. E bine să aplicăm teoria lui Kennedy conform căreia înainte de a ne întreba ce poate face țara pentru noi ar trebui să ne întrebăm ce putem face noi pentru țară, dar să și găsim răspunsuri în ambele sensuri. Problema vine atunci când cei ce sunt puși să conducă țara se identifică prin ea. Eu am găsit răspunsul meu: atâta timp cât a lupta pentru binele patriei înseamnă a lupta pentru binele ”aleșilor”, iertați-mă, dar nu vă bazați nici pe votul, nici pe ajutorul meu. Am spus în repetate rânduri, mi-e de ajuns să nu îmi fie (încă) rușine că sunt român. Chestia cu mândria ar trebui analizată puțin mai amănunțit. Trebuie să fim atenți și să nu confundăm mândria cu resemnarea, sau, mai rău, cu orgoliul.
Nu mi-am propus să fac o campanie de defăimare a României sau a tot ceea ce inseamnă ”românesc”. E drept, nu mi-am propus nici contrariul. Până când nu voi înceta să mai fiu umilit de fiecare dată când mă întorc ACASĂ, nu voi putea să am cuvinte de laudă la adresa țării mele.
”Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie...” Îi doresc României să ajungă să poată fi numită cândva țară civilizată, unde românii să își cunoască și să li se recunoască drepturile . Să nu fie priviți peste ochelari, in scârbă și întâmpinați cu un ”ce doriți” flegmatic la orice ghișeu al oricărei instituții publice. Să nu trebuiască să aștepte la cozi interminabile pentru absolut orice problemă ar avea de rezolvat cu ”statul”. Să nu fie amânați inutil sau trimiși de la un birou la altul fără a li se spune clar cine trebuie să le rezolve problemele. Să nu fie pândiți de către vânătorii de amenzi. Să nu fie înjosiți, sau insultați sau umiliți... Când toți acei ce cu fundurile lor încălzesc scaunele statului vor înțelege că nu sunt cu nimic mai presus decât cei pe care acum îi disprețuiesc pentru că le dau de muncă, atunci când în România se va elimina cel puțin un sfert din birocrație vom putea spune că țara noastră megre pe un drum bun.
Da, e revolta mea personală. Sunt sătul de stat pe la ghișeele României, deși sunt ani buni de când am plecat de acolo. Mi-e milă de cei ce au rămas. Și mă mir de mândria lor.
Nu cred că e cazul să dau detalii, de unde pleacă această revoltă. Chiar nu pot să cred că există cineva care nu s-a confruntat cu aceste probleme. Nu în România.

”...la trecutu-ți mare, mare viitor...” prezentul... îl cunoaștem cu toții

7 comentarii:

  1. nu te mira de mandria lor, respectiv a mea a celui care a ramas in tara, pentru ca cel putin in cazul meu asta nu are legatura cu ghiseele, spitalele sau administratia...chiar zilele trecute am fost la primarie sa-mi platesc impozitele, si...surpriza...nu era nimeni la birou, dar dupa o vreme am aflat ca doamnele sunt la oras, la banca...si zic eu: toate?...da, una e la trezorerie alta la banca si alta nu avem, reveniti deci cu banii stimate contribuabil(asta am inventat eu) mai tarziu ca poate se intorc...ei! crezi ca asta mi-a diminuat mandria de fi roman? nici pe departe, ba pot spune ca am fost chiar mai mandru.
    Demnitate si mandrie mai avem, respect nu stiu daca o sa vedem vreodata...

    RăspundețiȘtergere
  2. steli: exemple ca asta em si eu o gramada, dar eu nu am fost capabil sa gasesc in niciunul dintre ele impulsul pentru a-mi recupera mandria
    Astazi am primit un mail, nu are legatura cu blogul, dar se incheia cu ceva interesant. E o chestie in engleza care cred ca ar trebui sa ajunga la urechile celor care nu au auzit de respect, sau de simpatie. Pacat ca doamnele de la ghiseu (oricare ar fi acela) nu citesc lucrurile astea. In momentele libere (cred ca exista si astea) se ocupa de manichiura.
    Textul era asta: "Is nice to be important, but is more important to be nice"

    RăspundețiȘtergere
  3. alkor: minunate cuvinte in acel text, dar sa stii ca acele cuvinte sunt cunoscute iar in multe locuri poate chiar afisate, e nevoie doar sa se si respecte motto-ul respectiv...

    RăspundețiȘtergere
  4. steli: Da, știu că e o frază cunoscută, nu e pentru prima dată când o aud. Din păcate, de multe ori, lucurile importante ne intră pe o ureche și ne ies pe cealaltă. Dacă ar fi bârfe le-am acorda mai multă atenție.

    RăspundețiȘtergere
  5. uite ceva interesant:
    http://octavianpaler.ro/comentarii-si-citate/interviu-cu-dumnezeu/

    RăspundețiȘtergere
  6. Caline,da-mi voie sa iti spun ca gresesti.Sau faci o confuzie micutza...
    Mandria de a fi roman nu vine de la conationalii nostri.Mandria de a fi roman ti-o da tara aia frumoasa,incarcata de istorie.Or eu sunt mandru ca m-am nascut in Romania.
    Ca faptele conducatorilor nostri si a altor conationali conduc spre atenuarea acestui sentiment de mandriie,e oarecum adevarat.Totusi,ceea ce fac acesti indivizi nu trebuie sa ne faca sa fim mai putin mandri de noi si de originea noastra.Romania nu e acea mana de criminali,hoti,delapidatori care au pus tara in bot si renumele ei in rahat.Romania e Marea Neagra,e Dunarea,Carpatii,Moldova cu frumusetile ei,Ardealul si Tara Romaneasca.Romania e Sfinxul si Babele,e Caraimanul si Transfagarasanul.E Oasul cu traditiile dacilor liberi pastrate inca...E Sapantza,Cozia,Clujul si Iasiul...si as putea continua la infinit...Acestea sunt motvele pentru care SUNT MANDRU ca sunt roman!
    Oameni se nasc si mor,Romania ramane eterna!

    RăspundețiȘtergere
  7. steli: Da, am citit asta. E interesant si cu Paler... era pe cand nu s-a citit, azi il citimn si nu e... (am eu ce am cu Eminescu). Pe site-ul la care m-ai trimis e o dezbatere, daca textul e, sau nu e al lui. Indiferent al cui ar fi nu sunt cugetari "originale", le-am mai intalnit si in alte parti. Asta nu inseamna ca nu sunt incarcate de adevar sau invataturi.

    noruego: Vorbim despre doua aspecte diferite ale aceleiasi notiuni. Te asigur ca mi s-a facut pielea de gaina cand ti-am citit comentariul, am revazut pentru o clipa toate acele locuri pastrate atat de frumoase in inima noastra. Ca orisice roman cu putina minte, incerc si eu sa promovez printre spanioli aceste valori. Nonvalorile ies singure la suprafata, nu au nevoie de publicitate.
    Dar am adunat prea multe momente in care mi s-a dat in cap cu propria-mi identitate, in propria-mi tara, mi-e greu sa trec peste acestea.
    La fel ca si tine, sunt mandru de stramosii nostri...

    RăspundețiȘtergere